Taramul nemuririi !
Ce a-ti alege dintre urmatoarele :
sâmbătă, 17 ianuarie 2009
joi, 8 ianuarie 2009
" FERICIREA " !
Cel mai important lucru in viata unui om este fericirea sa. Acest sentiment iti comfera o stare de confort si buna dispozitie necesara atat starii afective cat si starii de sanatate a organismului. Cu cat starea de fericire este mai costanta in viata unui om, cum atat acel om se regaseste pe sine si se integreaza mai bine in societate. Dar acum hai sa analizam putin cum poate fi adusa si intretinuta fericirea in viata unui om. Vom descoperii ca exista doua stari distincte de fericire : 1. fericire instantanee si de putina durata, carte de cele mai multe ori este indusa de realizarea unor dorinte, vise si lucruri legate de lumea materiala. 2. fericire de lunga durata, trainica si bazata pe cunoasterea aprofundata a sentimentului, care este produsa de implinirea pe linie spirituala si este alimentata continuu de iubirea neconditionata oferita de Dumnezeu.
In primul caz in care starea de fericire este de scurta durata, dar poate atinge uneori cote inalte si care este cauzata de impliniri de ordin material, vom vedea ca este de cele mai multe ori nociva datorita starii de stres pe care o induce organismul prin cantitatea de adrenalina ridicata. Aceasta stare survine instantaneu, iar dupa ce subictul se plictiseste sau intra in rutina cu acel obiect obtinut sau cu acea stare emotionala in urma careia s-a produs fericirea, doreste altceva si mai si, devenind iarasi nemultumit si trist ca nu poate avea tot ce-si doreste. Trecand succesiv prin stari opuse de bucurie si de tristete excesive, omul supus astfel la un stres indelungat, va ceda nervos si va da vina pe sorta pentru tot ceea ce i se intampla.
In cel de-al doilea caz, in care fericirea survine in urma unui proces lent si indelungat de autocunoastere de sine si de impacare cu Dumnezeu - Tatal, vom observa ca starile de stres vor disparea, iar linistea si siguranta se vor alatura starii de fericire creata de impacarea cu tot ce ne inconjoara. Fericirea aceasta datorata sentimentului de implinire si de regasire de sine ca fiind fiiul Celui ce a creat totul, este cel mai nobil sentiment, deoarece se bazeaza pe altruismul omului, recunoscator pentru tot ce primeste de la divinitate. Daruind din prea-plinul inimii tale poti impartii din fericirea ta celor de langa tine. Daruind un zambet unui copil speriat si o mangaiere unui batran obosit, o vorba buna parintelui care este ingrijorat, sau un sfat bun copilului tau, vei observa ca vei primii intotdeauna inmiit mai mult de la divinitate, dar de ordin spiritual. Astefel inima ta nemai fiind supusa la incercari stresante, ci fiind cea care isi revarsa din prea-plinul sau, va exulta de fericire. Incetul cu incetul vei observa ca vei fi recunoscator pentru tot ce ti se intampla, ca ai un rost bine definit in "Marele Plan Divin", ca esti util si deci starea de fericire este constanta in viata ta. Nu vei mai resimtii micile sau marile pierderi de ordin material atat de acut ca inainte, deoarece sti ca orice lucru material este efemer si iti este dat in administrare pentru a invata ceva. Chiar si corpul nostru ne este "dat" in administrare pentru a invata sa traim cuvincios si moderat, pentru al innobila ca pe un templu sfant in care Il putem ruga pe Tatal ceresc sa locuiasca alaturi de noi. Doar astfel putem fi intradevar indepliniti din toate punctele de vedere si in acelasi timp placuti de Dumnezeu, care ne va da multe alte daruri spirituale pentru a fi cat mai fericiti si mai aproape de El. Odata cunoscand acest sentiment sublim si odata inoculat in inima, nu vei mai dorii sa revi la viata anosta si plina de neprevazut de dinnainte. Vei deveni o oglida speciala in care Dumnezeu - Tatal isi va revarsa iubirea Sa neconditionata, reflectandu-Se pe Sine.
Deci este la indemana voastra sa alegeti ceea ce doriti pentru a putea fi fericiti cu adevarat ! Alegeti cu inima si calauziti de Duhul Sfant si nu veti regreta ! ALEGETI FERICIREA SI VETI FI FERICITI !!!
In primul caz in care starea de fericire este de scurta durata, dar poate atinge uneori cote inalte si care este cauzata de impliniri de ordin material, vom vedea ca este de cele mai multe ori nociva datorita starii de stres pe care o induce organismul prin cantitatea de adrenalina ridicata. Aceasta stare survine instantaneu, iar dupa ce subictul se plictiseste sau intra in rutina cu acel obiect obtinut sau cu acea stare emotionala in urma careia s-a produs fericirea, doreste altceva si mai si, devenind iarasi nemultumit si trist ca nu poate avea tot ce-si doreste. Trecand succesiv prin stari opuse de bucurie si de tristete excesive, omul supus astfel la un stres indelungat, va ceda nervos si va da vina pe sorta pentru tot ceea ce i se intampla.
In cel de-al doilea caz, in care fericirea survine in urma unui proces lent si indelungat de autocunoastere de sine si de impacare cu Dumnezeu - Tatal, vom observa ca starile de stres vor disparea, iar linistea si siguranta se vor alatura starii de fericire creata de impacarea cu tot ce ne inconjoara. Fericirea aceasta datorata sentimentului de implinire si de regasire de sine ca fiind fiiul Celui ce a creat totul, este cel mai nobil sentiment, deoarece se bazeaza pe altruismul omului, recunoscator pentru tot ce primeste de la divinitate. Daruind din prea-plinul inimii tale poti impartii din fericirea ta celor de langa tine. Daruind un zambet unui copil speriat si o mangaiere unui batran obosit, o vorba buna parintelui care este ingrijorat, sau un sfat bun copilului tau, vei observa ca vei primii intotdeauna inmiit mai mult de la divinitate, dar de ordin spiritual. Astefel inima ta nemai fiind supusa la incercari stresante, ci fiind cea care isi revarsa din prea-plinul sau, va exulta de fericire. Incetul cu incetul vei observa ca vei fi recunoscator pentru tot ce ti se intampla, ca ai un rost bine definit in "Marele Plan Divin", ca esti util si deci starea de fericire este constanta in viata ta. Nu vei mai resimtii micile sau marile pierderi de ordin material atat de acut ca inainte, deoarece sti ca orice lucru material este efemer si iti este dat in administrare pentru a invata ceva. Chiar si corpul nostru ne este "dat" in administrare pentru a invata sa traim cuvincios si moderat, pentru al innobila ca pe un templu sfant in care Il putem ruga pe Tatal ceresc sa locuiasca alaturi de noi. Doar astfel putem fi intradevar indepliniti din toate punctele de vedere si in acelasi timp placuti de Dumnezeu, care ne va da multe alte daruri spirituale pentru a fi cat mai fericiti si mai aproape de El. Odata cunoscand acest sentiment sublim si odata inoculat in inima, nu vei mai dorii sa revi la viata anosta si plina de neprevazut de dinnainte. Vei deveni o oglida speciala in care Dumnezeu - Tatal isi va revarsa iubirea Sa neconditionata, reflectandu-Se pe Sine.
Deci este la indemana voastra sa alegeti ceea ce doriti pentru a putea fi fericiti cu adevarat ! Alegeti cu inima si calauziti de Duhul Sfant si nu veti regreta ! ALEGETI FERICIREA SI VETI FI FERICITI !!!
joi, 27 noiembrie 2008
Adrese utile :
www.devotional.ro;
www.solascriptura.ro;
www.ganoexcelro.com;
info@ganoexcelro.com;
www.ejobs.ro;
www.hi5.com/friend/profile/displaySameProfile.do?userid=142933591;
www.myspace.com/sorin1304;
www.netlog.com/sorin1304;
www.perspot.com/13041959;
www.gagla.com/sorin1304.profile;
www.myfamily.com/home.aspx;
www.1304.blogspot.com;
www.sorin1304@gmail.com.
www.solascriptura.ro;
www.ganoexcelro.com;
info@ganoexcelro.com;
www.ejobs.ro;
www.hi5.com/friend/profile/displaySameProfile.do?userid=142933591;
www.myspace.com/sorin1304;
www.netlog.com/sorin1304;
www.perspot.com/13041959;
www.gagla.com/sorin1304.profile;
www.myfamily.com/home.aspx;
www.1304.blogspot.com;
www.sorin1304@gmail.com.
" A FI SAU A NU FI " ? !
O intrebare capitala legata de existenta omului este : " A fi sau a nu fi " ? Existenta intr-o forma materiala este o experienta unica, dar strans legata de materia ce ne inconjoara si din a carei compozitie sant alcatuite toate lucrurile si entitatile din Univers. " Cuget, deci exist " ! Oare aceasta afirmatie este adevarata in orice imprejurare ? Sa presupunem ca ar exista o entitate undeva intr-un spatiu vid in care sa nu mai existe nici o alta forma materiala. Cum va putea sa-si dea seama de existenta sa aceasta fiinta, daca nu se raporteaza la un sistem de valori, sau la o baza materiala observabila sau perceptibila cu vreunul din simturile sau extrasimturile dobandite ? Neputand sa se asemene sau sa se deosebeasca de nici o alta forma materiala, nu poate sqa isi cladeasca o baza de analiza si observatie din care sa deduca existenta propie. Neavand nici o informatie despre sistemele si functiunile ce stau la baza formarii corpurilor materile, neobservand nimic in jurul sau, acea fiinta nu poate discerne intre existenta fizica si ne-existenta, intre ceva si nimic, nedandu-si seama de propria existenta. De aceea, cand a fost creat OMUL, Dumnezeu l-a inconjurat cu tot ceea ce ii trebuie pentru a-si desfasura existenta intru-un cadru ideal si mirific.
La inceput, legatura dintre Creator si creatia Sa era totala si continua. De aceea nu exista conceptul de moarte fizica sau de alterare materiala. Trebuia ca omul sa respecte si sa asculte de Tatal Creator, pentru a primii Slava Sa vesnica. Acea energie - slava primita de la Creator in fiece clipa era de ajuns pentru a hrani atat trupul cat si sufletul. Existenta materiala intr-un spatiu ca cel primordial, in care a vietuit primul om din universul material, era legata indezirabil de cea a Creatorului sau. Omul primea " hrana " ( slava) si nu trebuia sa faca nici un efort fizic pentru a o procura. El trebuia doar sa respecte ceea ce Ii transmitea Tatal Ceresc. Doar atat ! Ce zice-ti de asta, nu-i asa ca nu este greu ? Doar sa respecti indicatiile si sa asculti invatamintele Tatalui si vei primii absolut tot ceea ce ai nevoie pentru a exista vesnic, fara nici o teama sau fara nici un efort. Era prea simplu ! De aceea, atunci cand a fost ispitit sa aleaga alta cale (mai dificila si mai intortocheata), el, omul a ales sa nu mai asculte de Tatal Sau si sa-si aleaga singur destinul existential, fara sa-si dea seama de pierderi. Astfel s-a indepartat iremediabil de acea existenta vesnica si sigura, pentru a alege o cale mult mai lunga si supusa multor obstacole si pericole ce stau in orice clipa in calea sa. Dar Tatal Ceresc, iubindu-si neconditionat creatia Sa, a gasit antidotul pentru greseala facuta de om si a pedepsit aceasta fapta cu moartea fizica (materila). Deci materia, cea care este la baza tuturor lucrurilor, este cea care trebuie sa plateasca pentru alegerea facuta de om, deoarece constituie un zid care nu poate fi trecut din cauza poftelor trupesti si slabiciunilor de ordin material, facandu-l sclav al pacatului. Plata pacatului material este moartea fizica si suferinta trupeasca (boala, durere fizica, distrugerea bunurilor materiale, etc.).
" A fi sau a nu fi " intr-o existenta vesnica din punct de vedere spiritual, asta-i o alta intrebare ! Deoarece suflarea divina, cea care da viata oricarei forme materiale, este de origine "cereasca" si este vesnica, putem spune ca omul are mai multe etape de parcurs pentru a se desavarsi.
Viata aceasta materiala pe care o percepem noi oamenii, este doar o etapa de acumulare din punct de vedere spiritual si poate nu este prima si cu siguranta nici ultima in existenta sa multidimensionala. Prin procesul cunoasterii si mai ales prin cel al autocunoasterii de sine, vom capata informatii necesare pentru a evolua atat d.p.d.v. spiritual, cat si a trece la un nivel superior existential. De o mare importanta este felul in care omul isi desfasoara viata in acest spatiu terestru si modul de reactionare fata de tot ce-l inconjoara. Dumnezeu a Creat tot ce-i trebuie omului pentru a invata inca din aceasta viata ce trebuie sa faca pentru a redeveni aproape de Tatal Ceresc si astfel sa-si recastige toate drepturile si atributele pierdute initial. Convietuirea intre semeni si alaturi de natura inconjuratoare, trebuie sa fie in asa fel incat fiecare gand, sentiment, emotie, fapta sa reflecte invataturilr transmise de la Tatal, prin Fiiul, cu ajutorul Duhului Sfant. In fiecare clipa avem de ales intre doua mari alternative, aface voia Tatalui, sau nu. Prin cunoasterea "Cuvantului Creatorului" si regulilor Sale, vom putea alege intotdeauna "Calea Cea Dreapta", care ne va conduce catre o etapa superioara a existentei ca fiinte vesnice. Negarea apartenentei divine si nerecunoasterea originilor spirituale va transforma fiinta umana intr-o fiinta renegata de ea insasi, care va pierde locul din "Casa Domnului", fiind exilata pe drept, in vidul absolut, fara nici o identitate si fara nici o protectie.
Atunci cand cumparam un produs de orice natura ar fi el - material, vegetal, animal, etc. - dorim sa cunoastem provenienta sa, din ce atra si ce producator l-a creat. Marca inscrisa si recunoscuta de toti este ca o carte de identitate, pentru orice produs. Noi, oamenii, care am fost creati dupa Chipul si Asemanarea Tatalui, si am insuflati cu Duh Sfant, nu putem sa existam in Univers fara o identitate, chiar daca multi isi renega originile si cred ca totul este hazard si intamplare. Ratiunea umana este insuficienta pentru a intelege rolul si misiunea cea adevarata a omului in aceasta calatorie in trupul fizic. Este nevoie de intelepciune divina, de lumina calauzitoare a Duhului Sfant si de iubirea neconditionata divina pentru a cizela prin focul si cuptoarele vietii, acel diamant ce sta nedescoperit in strafundurile sufletelor noastre si al transforma intr-un nestemat stralucitor, bun pentru construirea "Templului Sfant" al Tatalui Nostru - Dumnezeu. Pentru ca aceasta transformare sa aiba loc, trebuie ca noi sa fim atat de maleabili precum lutul in mana olarului, iar apoi odata modelati de mana Lui Dumnezeu sa fim trcuti prin testul focului pentru purificarea si intarirea spirituala definitiva.
Numai devenind o unealta trebuincioasa in mana Lui Dumnezeu, putem fi folositori in marea opera de creatie divina a Templului Sfant.
O intrebare capitala legata de existenta omului este : " A fi sau a nu fi " ? Existenta intr-o forma materiala este o experienta unica, dar strans legata de materia ce ne inconjoara si din a carei compozitie sant alcatuite toate lucrurile si entitatile din Univers. " Cuget, deci exist " ! Oare aceasta afirmatie este adevarata in orice imprejurare ? Sa presupunem ca ar exista o entitate undeva intr-un spatiu vid in care sa nu mai existe nici o alta forma materiala. Cum va putea sa-si dea seama de existenta sa aceasta fiinta, daca nu se raporteaza la un sistem de valori, sau la o baza materiala observabila sau perceptibila cu vreunul din simturile sau extrasimturile dobandite ? Neputand sa se asemene sau sa se deosebeasca de nici o alta forma materiala, nu poate sqa isi cladeasca o baza de analiza si observatie din care sa deduca existenta propie. Neavand nici o informatie despre sistemele si functiunile ce stau la baza formarii corpurilor materile, neobservand nimic in jurul sau, acea fiinta nu poate discerne intre existenta fizica si ne-existenta, intre ceva si nimic, nedandu-si seama de propria existenta. De aceea, cand a fost creat OMUL, Dumnezeu l-a inconjurat cu tot ceea ce ii trebuie pentru a-si desfasura existenta intru-un cadru ideal si mirific.
La inceput, legatura dintre Creator si creatia Sa era totala si continua. De aceea nu exista conceptul de moarte fizica sau de alterare materiala. Trebuia ca omul sa respecte si sa asculte de Tatal Creator, pentru a primii Slava Sa vesnica. Acea energie - slava primita de la Creator in fiece clipa era de ajuns pentru a hrani atat trupul cat si sufletul. Existenta materiala intr-un spatiu ca cel primordial, in care a vietuit primul om din universul material, era legata indezirabil de cea a Creatorului sau. Omul primea " hrana " ( slava) si nu trebuia sa faca nici un efort fizic pentru a o procura. El trebuia doar sa respecte ceea ce Ii transmitea Tatal Ceresc. Doar atat ! Ce zice-ti de asta, nu-i asa ca nu este greu ? Doar sa respecti indicatiile si sa asculti invatamintele Tatalui si vei primii absolut tot ceea ce ai nevoie pentru a exista vesnic, fara nici o teama sau fara nici un efort. Era prea simplu ! De aceea, atunci cand a fost ispitit sa aleaga alta cale (mai dificila si mai intortocheata), el, omul a ales sa nu mai asculte de Tatal Sau si sa-si aleaga singur destinul existential, fara sa-si dea seama de pierderi. Astfel s-a indepartat iremediabil de acea existenta vesnica si sigura, pentru a alege o cale mult mai lunga si supusa multor obstacole si pericole ce stau in orice clipa in calea sa. Dar Tatal Ceresc, iubindu-si neconditionat creatia Sa, a gasit antidotul pentru greseala facuta de om si a pedepsit aceasta fapta cu moartea fizica (materila). Deci materia, cea care este la baza tuturor lucrurilor, este cea care trebuie sa plateasca pentru alegerea facuta de om, deoarece constituie un zid care nu poate fi trecut din cauza poftelor trupesti si slabiciunilor de ordin material, facandu-l sclav al pacatului. Plata pacatului material este moartea fizica si suferinta trupeasca (boala, durere fizica, distrugerea bunurilor materiale, etc.).
" A fi sau a nu fi " intr-o existenta vesnica din punct de vedere spiritual, asta-i o alta intrebare ! Deoarece suflarea divina, cea care da viata oricarei forme materiale, este de origine "cereasca" si este vesnica, putem spune ca omul are mai multe etape de parcurs pentru a se desavarsi.
Viata aceasta materiala pe care o percepem noi oamenii, este doar o etapa de acumulare din punct de vedere spiritual si poate nu este prima si cu siguranta nici ultima in existenta sa multidimensionala. Prin procesul cunoasterii si mai ales prin cel al autocunoasterii de sine, vom capata informatii necesare pentru a evolua atat d.p.d.v. spiritual, cat si a trece la un nivel superior existential. De o mare importanta este felul in care omul isi desfasoara viata in acest spatiu terestru si modul de reactionare fata de tot ce-l inconjoara. Dumnezeu a Creat tot ce-i trebuie omului pentru a invata inca din aceasta viata ce trebuie sa faca pentru a redeveni aproape de Tatal Ceresc si astfel sa-si recastige toate drepturile si atributele pierdute initial. Convietuirea intre semeni si alaturi de natura inconjuratoare, trebuie sa fie in asa fel incat fiecare gand, sentiment, emotie, fapta sa reflecte invataturilr transmise de la Tatal, prin Fiiul, cu ajutorul Duhului Sfant. In fiecare clipa avem de ales intre doua mari alternative, aface voia Tatalui, sau nu. Prin cunoasterea "Cuvantului Creatorului" si regulilor Sale, vom putea alege intotdeauna "Calea Cea Dreapta", care ne va conduce catre o etapa superioara a existentei ca fiinte vesnice. Negarea apartenentei divine si nerecunoasterea originilor spirituale va transforma fiinta umana intr-o fiinta renegata de ea insasi, care va pierde locul din "Casa Domnului", fiind exilata pe drept, in vidul absolut, fara nici o identitate si fara nici o protectie.
Atunci cand cumparam un produs de orice natura ar fi el - material, vegetal, animal, etc. - dorim sa cunoastem provenienta sa, din ce atra si ce producator l-a creat. Marca inscrisa si recunoscuta de toti este ca o carte de identitate, pentru orice produs. Noi, oamenii, care am fost creati dupa Chipul si Asemanarea Tatalui, si am insuflati cu Duh Sfant, nu putem sa existam in Univers fara o identitate, chiar daca multi isi renega originile si cred ca totul este hazard si intamplare. Ratiunea umana este insuficienta pentru a intelege rolul si misiunea cea adevarata a omului in aceasta calatorie in trupul fizic. Este nevoie de intelepciune divina, de lumina calauzitoare a Duhului Sfant si de iubirea neconditionata divina pentru a cizela prin focul si cuptoarele vietii, acel diamant ce sta nedescoperit in strafundurile sufletelor noastre si al transforma intr-un nestemat stralucitor, bun pentru construirea "Templului Sfant" al Tatalui Nostru - Dumnezeu. Pentru ca aceasta transformare sa aiba loc, trebuie ca noi sa fim atat de maleabili precum lutul in mana olarului, iar apoi odata modelati de mana Lui Dumnezeu sa fim trcuti prin testul focului pentru purificarea si intarirea spirituala definitiva.
Numai devenind o unealta trebuincioasa in mana Lui Dumnezeu, putem fi folositori in marea opera de creatie divina a Templului Sfant.
joi, 13 noiembrie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Drumul catre pace !
Despre mine
- sorin1304
- Ploiesti, Prahova, Romania
- Eu sunt o fire deschisa pentru relatii de prietenie bazate pe transparenta si sinceritate.


